Pe 25 octombrie, la New York a avut loc un congres important pentru siguranța Pământului în ceea ce privește pericolele pe care le constituie asteroizii. Așa cum este menționat și pe site-ul evenimentului, există aproximativ un million de asteroizi care sunt așezați în orbita Pământului și care sunt suficient de mari pentru a deteriora substanțial sau chiar distruge un oraș mare.
În prezent, tehnologia și cercetările efectuate de oamenii de știință au avut ca rezultat cunoașterea modului în care pot fi deviate majoritatea obiectelor periculoase din aproapierea Pământului. Însă, prevenirea este posibilă ca urmare a colaborării națiunilor pentru detectare și deformare.
Am avut onoarea să particip la acest congres și să-l intervievez la fața locului pe Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român și, de asemenea, singurul român care s-a aflat printre invitați în panelul de speakeri. Vă invit să citiți interviul de mai jos și să rămâneți alături de blog, pentru că acesta nu este singurul material pregătit pentru dvs.
Care este scopul acestei întâlniri?
Prunariu: Scopul acestui eveniment organizat aici la Planetariul Hayden din New York este de a determina cât mai multă lume și mass media să conștientizeze pericolele pe care le constituie asteroizii care se apropie de Pământ și stadiul în care se află investigațiile și deciziile la nivelul instituțiilor guvernamentale și la nivelul organizării Națiunilor Unite.
De ce în New York și nu în altă țară?
FOLLOW ME
Prunariu: New York pentru că întâmplător aici este sediul Organizației Națiunilor Unite. Acum două zile un raport substanțial al grupului de lucru pentru obiecte cosmice ce se apropie periculos de Pământ a fost introdus ca document în cadrul unui grup de lucru al adunării generale ONU și va fi aprobat. Raportul stabilește deja niște structuri internaționale care trebuie create pentru a investiga fenomenul asteroizilor și pentru a constitui tehnologia necesară pentru a putea deflecta orbita acestora. De ce în New York? Și pentru că Neil Degrasse Tyson, care este directorul acestui planetariu ne-a oferit posibilitatea să desfășurăm activitatea aici, acesta fiind un loc foarte vizitat, foarte căutat de publicul care este interesat de activitățile cosmice.
Cum privește populația problema asteroizilor cu impact asupra Pământului?
Prunariu: Acum eu sunt implicat de mulți ani în această activitate ca specialist. Cum privește populația? Se poate vedea atunci când apare un astfel de fenomen. Când se întâmplă efectiv. Din păcate lipsa de informare duce la o deformare a realității. În februarie a căzut un asteroid lângă Celeabinsk, în Rusia. Acest asteroid nu numai că a spart geamurile întregului oraș prin unda de șoc provocată, dar a și rănit peste o mie de persoane care, în principal, stăteau în fața ferestrelor să vadă ce se întâmplă afară. Populația a reacționat destul de ciudat, în primul rând, a crezut că este vorba de o bombă nucleară, după aceea s-a lămurit că a fost vorba de un asteroid. Mulți au vehiculat ideea că acel asteroid ar fi fost lovit de o rachetă terestră, fenomenul a fost pur natural, nu s-a întâmplat nimic decât intrarea pur naturală a unui asteroid în atmosferă și efectul lui dezastruos asupra activității de pe Pământ. Populația trebuie informată și trebuie să știe ce reprezintă acest pericol și cum se poate acționa împotriva lui, desigur nu oamenii de rând vor face acest lucru, ci agențiile de profil, structurile guvernamentale care au posibilitatea de a a investiga asteroizii și de a deflecta orbita.
Ce ajutor primiți din partea autorităților? Cum reacționează ele?
Prunariu: Este destul de greu de apreciat la acest nivel. Pentru că, deși, există instituții guvernamentale, mă refer la agențiile spațiale mari NASA, care au structuri care studiază fenomenul, acestea, spre exemplu NASA nu este însărcinată expres de congresul American să se ocupe de problema protecției Terrei împotriva asteroizilor, o face în virtutea mandatului pe care îl are de a efectua cercetări în acest domeniu. Nu există deocamdată o instituție abilitată numită oficial care să efectueze acest lucru. Dar pentru că pericolul iminent există și pentru că știința multor specialiști merge mai departe decât instituția guvernamentală, o instituție privată, o fundație, fundația B712 din SUA care a fost fondată de Rusty Schweickart a luat măsuri efectiv de a detecta asteroizi mult mai mulți decât se cunosc astăzi prin construirea unui telescop cu infraroșu care va fi plasat în 2018 pe o orbită în zona planetei Venus. Acest telescop va putea descoperi mult mai mulți asterozi decât putem descoperi uitându-ne la cer noaptea prin telescoapele terestre.
Există vreun pericol real într-un viitor apropiat?
Prunariu: Nu pot să spun că pericolul real este într-un viitor apropiat sau depărtat în ceea ce privește probabilitatea de impact cu asteroizi care pot cauza suficient de multe stricăciuni infrastrucurii terestre și, chiar oamenilor. Este aleatoriu, deci dacă un asteroid ca acela care a căzut în Siberia în anul 1908 cu diametrul de 45 m care a distrus 2000 km2 de pădure, flora, faună, vegetație, iar efectele luminoase și sonore s-au simțit până în Anglia…Dacă probabilitatea ca un astfel de asteroid să cadă este de unul la 300 de ani acest lucru nu înseamnă că nu pot cădea doi într-o zi și după aceea șase sute de ani să nu se întâmple nimic. Este aceeași probabilitate pe care o ceri unui jucător de cărți când îți intră o chintă royală, poate nu îți intră niciodată în viață… poate îți intră două, una după alta… la fel este și cu asteroizii..
Care sunt metodele prin care ne putem apăra de aceste pericole?
Prunariu: În primul rând trebuie să îi descoperim. Principala sarcină pe care o au instituțiile guvernamentale acum este de a descoperi cât mai mulți asteroizi cu potențial de impact cu solul. Nu toți asteroizii din lume sunt peiculoși, dar unii se apropie destul de mult de pământul nostru și chiar îl pot ciocni. Cu cât îi descoperim mai repede, din timp, cu 10,15,20 de ani, poate mai mult înainte de a ajunge în preajma Pământului cu atât mai mult avem timp să luăm măsuri tehnice reale pentru a-l îndepărta de Pământ, construind o rachetă corespunzătoare. Există planuri de așa ceva, încă nu este pus la punct. Dar există planuri pentru o rachetă care să se ducă în preajma asteroidului și prin forța motoarelor ei să îl deflecteze, astfel încât să nu mai ciocnească Pământul, să nu se mai intersecteze cu orbita Pământului.
În noiembrie anul acesta va trece un asteroid foarte aproape de Pamant…există motive de îngrijorare?
Prunariu: Asteroizi care trec foarte aproape de Pământ se descoperă aproape zilnic. Inițial vedeta asteroizilor era asteroidul Apophis care a fost descoperit în 2004. S-au făcut calcule asupra impactului, iar la următoarea măsurătoare a orbitei lui s-a definitivat soluția că acesta va trece pe lângă Pământ. Cu toate acestea nu excludem că orice nou astereoid să aibă o probabilitate foarte mare de impact cu solul. Însă, este vorba de probabilități, deoarece la distanțe așa de mari când asteroidul descoperit este doar un punct luminos pe cer nu poți face calcule exacte, extrem de precise că va lovi aici sau dincolo, probabilitatea există, noi o măsurăm 1 la 500 000, 10.000.1000.000 și tot așa.
Cu ce impresii, sentimente plecați de la această întâlnire?
Prunariu: În primul rând, sentimentul este de unitate în rândul specialiștilor în a rezolva problema. Sunt aici cu colegii mei astronați, cosmonauți din asociația exploratorilor spațiului cosmic, în 2005 s-a creat în cadrul asociației noastre un comitet de acțiune în privința asteroizilor cu potențial de impact asupra solului. Acesta a elaborat cu bani privați un studiu substanțial care a fost prezentat ulterior ONU. În 2009 a devenit document de lucru , unul din importantele documente pe această temă, acum pentru prima dată acest raport a fost adoptat de către un grup de lucru al Adunării Generale ONU, urmând să intre în rezoluția finală de anul acesta al Adunării Generale.
Am fost foarte mulți jurnaliști din toată lumea Rusia,Turcia…Iar acest lucru demonstrează că deși evenimentul se desfășoară la New York, interesul asupra acestui eveniment este destul de mare. Să nu uităm că și tu ești din România și te afli la New York și realizezi acest interviu.
