#LA DOCTOR

Sinuzita se instalează usor şi pleacă greu

Scris de Ela Crăciun la 16 octombrie 2014

Cum o evităm şi cum o tratăm? 

O ştim deja cu toţii: începe sezonul gripelor şi al strănuturilor, al durerilor de cap, a febrei şi a altor stări care ne transformă în nişte oameni bolnavi şi lipsiţi de vitalitate. Şi pentru că am obiceiul, nu tocmai sănătos, de a merge la fel de subţire îmbrăcată şi acum ca şi vara, sunt mereu o pradă uşoară pentru o posibilă răceală. Dacă ar fi doar atât, sigur nu mi-ar fi bine, dar când mă gândesc că o simplă răceală sau durere de cap poate fi un semnal de alarmă pentru existenţa unei sinuzite, atunci devin foarte atentă la ceea ce am de făcut.

Şi pentru că nu e de joacă cu o sinuzită, iar urmările sale ne pot afecta pe viaţa, am stat de vorbă cu dna. Dr Renisa Blaga, medic specialist ORL, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA, care mi-a oferit câteva lămuriri importante despre ce este, de fapt, sinuzita: “Sinuzita este o inflamaţie a mucoasei care căptuşeşte sinusurile (cavităţile) paranazale şi fosele nazale. Termenul corect al afecţiunii este rinosinuzită. Sinuzitele, după perioada de evoluţie, se împart în acute (sub 4 săptămâni) şi cronice (peste 12 săptămâni). Cauza cea mai frecventă este o infecţie microbiană (virală, bacteriană sau fungică),dar poate fi şi de natură alergică sau autoimună. Răceala este o infecţie virală a căilor respiratorii superioare de durată şi intensitate mai mică. Numai când ea se complică printr-o inflamaţie severă a sinusurilor putem vorbi de rinosinuzită”, ne lămureşte dr. Blaga.

Sinuzita apare, de obicei, după aproximativ 10 zile de evoluţie nefavorabilă a unei răceli, fiind asociată cu simptome precum:

  • febră
  • dureri de cap
  • dureri dentare
  • senzaţie de presiune facială (accentuată de aplecarea în faţă a capului)
  • prezenţa mucusului purulent (de culoare galbenă sau verde)
  • obstrucţie nazală accentuată
  • scăderea mirosului
  • tuse
  • respiraţie urât mirositoare

Dr. Blaga ne spune că „rinosinuzita este o afecţiune care nu ar trebui trecută cu vederea, existând riscul unor complicaţii severe, dată fiind localizarea sinusurilor în vecinătatea unor elemente importante ale cutiei craniene (creier, orbită, meninge). O parte din sinuzitele acute se pot vindeca şi fără tratament, fără consecinţe pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii, însă un procent semnificativ se cronicizează fără tratament, ducând la complicaţii (osteită, celulită orbitală, abcese orbitale, meningită, abcese epidurale, tromboză de sinus cavernos etc.)”

Sinuzita se instalează usor şi pleacă greu

Sinuzita cronică are un impact negativ major pe termen mediu şi lung asupra calităţii vieţii, afectând capacitatea de muncă şi relaţiile interpersonale prin simptomele refractare la tratament şi adesea recidivante (dureri de cap, obstrucţia nazală cronică care duce la oboseală cronică, prezenţa permanentă a secreţiilor care se scurg din nas în gât).

Predispoziţia dezvoltării rinosinuzitei este dată „de mai mulţi factori interni şi externi. Ca factori interni, menţionăm existenţa alergiilor, prezenţa unor probleme anatomice (deviaţia de sept, rinita cronică, hipertrofia vegetaţiilor adenoide – polipii etc.), precum şi a unor sindroame imunodepresive, a fibrozei chistice, dischineziei ciliare. De asemenea, apariţia sinuzitei este favorizată de existenţa infecţiilor dentare, a polipozei nazale şi a tramatismelor nazale”, dupa cum ne explica dr. Blaga.

Cei mai predispuşi la rinosinuzită sunt fumătorii (activi şi pasivi), cei care locuiesc sau lucrează în medii poluate. Practic, factorii externi sunt legaţi în special de calitatea aerului respirat, de aceea este bine să fim extrem de atenţi la acest aspect şi, totodată, e bine să îmbunătăţim aceste aspecte. În general, este puţin probabil ca un organism sănătos şi fără modificări anatomice să dezvolte o sinuzită cronică, de aceea este bine să avem grijă de sănătatea noastră:

  • să renunţăm la fumat
  • să tratăm alergiile
  • să avem o alimentaţie sănătoasă
  • să tratăm afecţiunile de fond precum diabetul, colesterol crescut, hipertensiune etc.
  • să nu stăm în frig, în mediu umed
  • să purtăm haine corespunzătoare temperaturii aeruluiSni

Tratamentul „cel mai frecvent prescris în sinuzita acută constă în antibioterapie (de preferinţă, după realizarea unei culturi cu antibiogramă), mucolitice (care fluidifică secreţiile), decongestionante locale şi/sau sistemice (care reduc obstrucţia nazală), antiinflamatoare şi antialgice (reduc inflamaţia mucoasei şi atenuează durerea). Se mai pot prescrie derivate corticoide, local sau sistemic, în funcţie de gravitate şi antialergice. Se pot face, de asemenea, puncţii sinusale pentru drenajul sinusurilor infectate. Sinuzita cronică este adesea refractară la tratamentul medicamentos, fiind necesare cure îndelungate de antibiotice (până la 4-6 săptămâni), frecvent recidivează. Se recomandă, în aceste cazuri, intervenţia chirurgicală. Chirurgia endoscopică funcţională a sinusurilor (FESS) reprezintă o metodă elegantă de tratare a sinuzitei care permite, printr-un abord minim invaziv şi sub control videoendoscopic, eliberarea culoarului respirator, refacerea comunicării dintre nas şi sinusuri si curăţarea sinusurilor cu favorizarea refacerii integrităţii acestora.”

Cum evitam si cum tratam sinuzita?

În principiu, sinuzitele acute corect tratate se vindecă integral, fără consecinţe pe termen mediu şi lung asupra sănătăţii. Aproximativ 90% dintre pacienti evoluează favorabil, însă pot fi expuşi la recidivă, de aceea se impune controlul periodic efectuat de către medicul specialist ORL şi tratarea timpurie a simptomelor bolii.

Am şi o veste bună pentru cei care cred în puterea tămăduitoare a naturii. Sinuzita se poate trata şi cu lavajul nazal cu apă salină izotonă sau uşor hipertonă, care elimină excesul de mucus şi permite refacerea echilibrului mucoasei. Se mai pot face inhalaţii cu uleiuri volatile sau ceaiuri medicinale, aplicaţii locale de căldură, umidifierea aerului respirat. Trebuie înţeles, totuşi, că aceste metode au efect în stadiile incipiente ale bolii, nu înlocuiesc tratamentul medicamentos prescris de medic, mai ales în cazul sinuzitei bacteriene, însă pot scurta timpul de vindecare. Dr. Renisa Blaga, medic specialist ORL, spune că „pentru pacient este foarte important să înceapă administrarea tratamentului cât mai repede, urmând cu stricteţe recomandările medicului. Adesea, pacienţii renunţă la tratament la apariţia primelor semne de îmbunătăţire a simptomelor bolii, ceea ce duce la agravarea afecţiunii prin preselecţia microbilor, făcând tratamentul ulterior foarte dificil. Unele dintre rinosinuzitele cronice ar fi putut fi prevenite dacă pacientul ar fi urmat corect tratamentul prescris la debutul bolii.”

În niciun caz nu se recomandă automedicaţia sau administrarea unui tratament prescris pentru o altă persoană, chiar şi cu aceeaşi afecţiune.
Şi, ca o curiozitate trebuie să vă spun că atât fumatul activ, cât şi cel pasiv sunt asociate cu rinosinuzita cronică. Aşadar, fumătorii ar trebui să arunce imediat ţigara şi să renunţe definitiv la tutun, dacă vor să se însănătoşească şi să nu apară recidiva.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

--