#LA DOCTOR

Mitul expunerii la soare. Adevărat sau fals?

Scris de Ela Crăciun la 16 iulie 2013

Suntem în cea mai caldă lună a anului- iulie. Şi pentru că este perioada concediilor foarte mulţi dintre români au ales să se ascundă de caniculă la mare, să facă plajă şi să se răcorească în apa mării. Iar cei care nu reușesc să ajungă pe litoral, merg la ștrandurile ori piscinele din oraş. Acestea sunt locurile ideale în care vă puteți răcori, relaxa şi căpăta un bronz natural şi rezisent. Cu toate acestea, cine merge la plajă trebuie să ţină cont de câteva sfaturi, extrem de utile pe care ni le-a oferit doamna Conf. Dr. Penelopia Marinescu- chirurgie plastică & estetică

Să începem cu aspectele pozitive ale expunerii la soare, care, da, există, așa cum însăși dna doctor ne-a asigurat: „Fixarea calciului în oase este posibilă doar în prezenţa vitaminei D, iar aceasta se formează, în mod natural, în piele, sub influenţa razelor soarelui. În prevenirea rahitismului la copii, pe lângă administrarea unui tratament specific, medicul pediatru recomandă cura helio-marină. Evitarea sau interzicerea expunerii la soare se referă la categorii specifice de subiecţi. Leziunile de la nivelul pielii care sunt potenţiali precursori ai cancerului de piele (aluniţele instabile, unii negi, mici tumorete, etc) sunt contraindicaţiile cele mai frecvente. Dar şi femeile care au fost diagnosticate cu elemente chistice sau tumorale, la sâni sau ovar, au interdicţie categorică de a merge la plajă”, ne-a explicat doamna Conf. Dr. Marinescu.

Cu toate acestea, există riscuri precum plaja la orele prânzului. După cum ne explică dna Conf. Dr. Marinescu, riscul imediat, după o expunere prelungită, este arsura solară, de la o simplă roșeaţă, până la flictene (vezicule cu lichid). Organismul reacţionează şi el, în diferite grade, mergând de la discomfort, frisonete, usturimi până la sete intensă, dureri de cap, ameţeli, puls accelerat, semne ce sunt consecinţa pierderii de lichide. O grijă specială trebuie manifestată faţă de copii, ale căror reacţii sunt mult mai alarmante. Există, însă, un timp potrivit pentru mersul la plajă, iar cel mai bun moment din zi în care ne putem expune la soare este dimineaţa între orele 9:00 şi 11:00. Și asta pentru că atunci soarele nu este atât de puternic. Iar dacă vreţi să mergeţi la plajă după amiază, atunci mergeţi după ora 16:00.

Una dintre dilemele estivale ramane: cum putem să obţinem un bronz frumos şi rezistent, în mod natural-adică la plajă- şi cum ne putem păstra sănătatea? Dna Conf. Dr. Marinescu ne marturisește sincer că nu s-a inventat rețeta infailibilă pentru așa ceva. Recomandă însă o expunere treptată, cu intervale de timp crescute progresiv, în fiecare zi şi, obligatoriu, aplicarea pe piele a unei creme având FPS minim 20( desigur, trebuie avut în vedere şi tipul de piele, cunoscând deja faptul că o piele deschisă are nevoie o protecţie crescută). A nu se uita consumul suficient de lichide! Alcoolul este prohibit, desigur. Există, însă, și consecințe ale unei expunerii excesive la soare; se pot constata la nivelul pielii şi sunt arsurile solare mai uşoare sau mai serioase, adică de la o simplă roşeaţă însoţită de usturimi, până la edem şi bule cu lichid (flictene). Fiindcă ne referim la cei ce fac plajă, să nu uităm că suprafaţa expusă este suficient de mare ca atare şi consecinţele asupra stării generale pot fi importante, chiar alarmante. Când apar sete intensă, dureri de cap, ameţeli, greaţă, slabiciune, puls accelerat este necesar să se apeleze la un consult medical.

Dacă unii dintre adulţi sunt inconştienţi când vine vorba de soare, părinţii care merg în vacanţă cu copiii ar avea nevoie de câteva sfaturi, pe care ar trebui să le aibă în vedere. „Copii sunt mult mai vulnerabili la o expunere nechibzuită, ca atare, reacţiile lor sunt mult mai zgomotoase. Prudenţă la timpul de expunere, creme cu FPS înalt -50, reaplicate şi după baia în mare sau piscină, hidratare susţinută, evitarea orelor „de foc”. Atenţie şi la dieta zilnică.

 

Pentru că riscul insolației există, este bine să ținem cont de câteva reguli simple: dacă arsurile sunt superficiale, adică pielea este roşie şi ustură, putem presupune că este o arsură superficială care, ferită de o nouă agresiune (stoparea plajei!) se poate trata doar cu soluţii calmante sau spray antiinflamator, urmând ca, după câteva zile (aproximativ o saptămână) să se producă o fină descuamare a stratului compromis. Hidratarea susţinută nu trebuie pierdută din vedere. Dacă apar băşici cu lichid, există riscul unei suprainfecii, deci se impune consultarea medicului. În situaţia în care apare o simptomatologie generală (frisoane, dureri de cap, greaţă, ameţeli, slabiciune, scăderea cantităţii de urină), se impune instituirea imediată, în regim de urgenţă, a tratamentului de reechilibrare hidroelectrolitică într-o unitate medicală

Unde rămâne mitul alunițelor și al expunerii la soare la ceas estival? Doamna Conf. Dr. Marinescu ne spune că nu toate aluniţele prezintă un risc real. Este important ca acestea să fie „inventariate” şi „evaluate”, periodic, de către medicul dermatolog. Extirparea lor chirurgicală, în scopul analizării microscopice, se poate impune uneori, „paza bună…!

Soarele_adevarat_sau_falsDespre cazurile cu care s-a întâlnit de-a lungul vremii dna. dr. poate scrie o carte: „am îngrijit, de multe ori, arsuri superficiale, dar extinse pe o mare parte a corpului, însoţite de serioase dezechilibre hidroelectrolitice şi simptomatologie neurologică, care au răspuns bine la tratament, şi asta pentru că au ajuns la spital în timp util, considerat „timpul de aur” pentru orice arsură. Majoritatea acelor pacienţi erau lucrători agricoli ‘”amatori” ,adică oameni de la oraş care la sfârşit de săptămână îşi ajutau rudele de la ţară, la câmp şi, sperând că îmbie utilul cu plăcutul, „furau” câteva ore de plajă. Unii au avut ghinion, dar din fericire, s-au recuperat în 2-3 zile de spitalizare.”

 

Aşadar, dragii mei, înainte de a vă expune la soare, aveţi grijă unde şi mai ales în ce interval faceţi acest lucru, pentru că soarele, deşi este un prieten al întregului circuit al vieţii, poate deveni un duşman aprig al sănătăţii’, a concluzionat Conf. Dr. Penelopia Marinescu.

 

 

 

 

 

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

--