#CHICMOM

În luna martie, iubim femeile de succes din România

Scris de Ela Crăciun la 07 martie 2014

Andreea Bădală – femei de succes din România

Dragile mele doamne și domnisoare, știm deja că luna martie este luna noastră. Oricine, orice ar zice sau oricât de mult ar încerca domnii să se eschiveze, nu există drept de veto. Așa că m-am gândit că în această lună, să-mi îndrept atenția către patru femei cu adevărat speciale, femei care au avut curaj și viziune, femei care construiesc, care și-au urmat chemarea, care au ceva de spus în domeniul lor și care, prin fiecare cărămidă pe care o așază pe baza unor vise, lasă lumea mai frumoasă decât au găsit-o.

O să vă prezint câte o asemenea femeie în fiecare săptămână, pe tot parcursul acestei luni. Iar astăzi am de gând să încep cu un om absolut fascinant, un designer extrem de talentat și o femeie cum mă bucur că mai există: Andreea Bădală. La numai 32 de ani, Andreea a cucerit lumea. Literalmente. Designerul din spatele brandului MURMUR, aceasta este unul dintre cei mai apreciaţi tineri designeri români ai noii generații, un designer cu care presa internațională, dar şi celebrități precum Beyonce, Lady Gaga sau Britney Spears sunt mai mult decât familiare. Ba mai mult, la ediția de anul acesta a premiilor Grammy, însăși Madonna a păşit pe scena purtând o piesă semnată de ea. Andreea a studiat moda la Londra, însă, atelierul și business-ul său se află în România, o Romanie pe care, iată, o face din ce în mai cunoscută circuitului internațional, disputat de designeri istorici și nume celebre.

Despre toate acestea, dar și despre femeie și femei, în genere, am stat de vorbă cu Andreea Bădală în interviul de mai jos.
Andreea Bădală: „Trăiesc jumătate în realitate și jumătate în fantezie”

 Este luna femeilor, luna în care doamnele sunt omagiate şi răsfăţate. Ce înseamnă femeia pentru tine?

Andreea Bădală: Cred că pentru mine femeia este obsesia mea de când eram mică. Îmi amintesc că am copilărit cu bunica mea, care e croitoreasă în afara Bucureştiului, într-un oraş mic, în Câmpulung Muscel, şi primea cliente acasă să le facă rochii, iar acesta era cel mai fascinant lucru pentru mine. Cred că, de la aspectul fizic și comportamentual și până la modul de gândire, totul este absolut fascinant la o femeie, pentru că nimic nu e niciodată alb sau negru. O femeie urâtă poate să fie frumoasă, iar o femeie frumoasă poate să fie urâtă? Un răspuns cu „da” şi „nu” are o mie de nuanţe. E un pic fascinant.

Există femeia perfectă?

Andreea Bădală: Nu m-am gândit la asta niciodată. Din punctul meu de vedere, femeia ar trebui să se înţeleagă şi cu femeile şi cu bărbaţii, să nu invidieze alte femei, să le aprecieze, să ştie cine e ea. Poate ca nu esti cea mai frumoasă femeie din lume, dar eşti, totusi, cea mai frumoasă pentru că eşti într-un anumit fel, iar pentru cineva anume, acel cineva care contează cel mai mult pentru tine, poți fi cea mai frumoasă, lucru care ar trebui să fie suficient pentru tine. În al doilea rând, frumuseţea fizică nu este cel mai important lucru, dar te completează, nu? Te completează o frumuseţe a sufletului, o frumuseţe energetică, mai degrabă, deci frumuseţea ta ca ansamblu.

Există o femeie pe care o admiri?

Andreea Bădală: Nu, există mai multe femei pe care le admir. Cred că o admir foarte mult pe mama mea pentru constanța sentimentului. Mi se par incredibile persoanele care pot să iubească mult şi îndelung, e o mare calitate. Ea e o persoană extrem de delicată şi o admir foarte mult.

Ce ai învăţat tu de la ea?

Andreea Bădală: Să mă dedic lucrurilor sau persoanelor pe care le iubesc.

Creezi pentru femei şi le cunoşti preferinţele. Ce alege să poarte femeia de astăzi?

Andreea Bădală: Este frumos faptul că are mai multe opţiuni. Dacă înainte direcţiile erau foarte clare, acum sunt atât de multe şi, dacă eşti o persoană suficient de sigură pe tine şi originală, poţi să alegi de oriunde. Dacă nu eşti un follower, poţi să mergi împotriva curentului ca estetica şi este suficient, dar trebuie să fii o persoană puternică, să se vadă asta din felul în care mergi, din felul în care vorbeşti, din felul în care arăţi şi din felul în care te porţi, în general, iar acesta este un mare avantaj.

În ziua de astăzi, femeile pot alege să poarte orice. Din păcate, majoritatea sunt nişte followeri ai curentului, ale unor modele şi, deşi avem nişte avantaje incredibile în momentul de faţă, nu trăim o originalitate extraordinară din punctul acesta de vedere. Au fost momente în decursul istoriei care au fost mult mai improvizate, pentru că limitele au fost mult mai strânse.

De exemplu, în ’39, când au plecat bărbaţii la război, femeile nu aveau cu ce să se îmbrace, așa că au luat sacourile bărbaţilor plecaţi de acasă şi le-au recroit, le-au pus pense ca să strângă un pic talia, le-au cambrat şi au rămas cu umerii proeminenți, ceea ce a născut altceva, o altfel de modă. Dintr-o improvizaţie şi pentru că limitele erau strânse, s-a ajuns la o direcţie şi la un curent. Acum, pentru că totul e industrializat, majoritatea oamenilor nu se exprimă original şi urmează un trend, nişte modele hollywoodiene şi tot asa.

Există trei ipostaze în care ne regăsim toate: femeia acasă, femeia la serviciu şi femeia în oraş. Din punct de vedere al designer-ului, cum ar trebui să se diferenţieze cele trei tipuri de femei, deşi este una singură? Care ar fi elementul pe care ar trebui să-l aducem pentru a avea acel…ceva?

Andreea Bădală: Întotdeauna când creez mă gândesc la aceste trei momente sau ipostaze. La serviciu, este exact momentul de realitate crudă în care da, trebuie să te exprimi tu, dar în detalii şi în proporţii foarte mici, pentru că trebuie să păstrezi nişte limite oficiale, politicoase şi legate clar de ceea ce faci tu, deci, mai puţină fantezie şi mai multă seriozitate, dar totuşi un element specific în detaliu.

În oraş, pentru mine înseamnă momentul în care să poţi să te exprimi şi poţi să faci un mic role play sau poţi să exagerezi o parte din personalitatea ta, pentru că este momentul tău de relaxare fizică şi psihică, iar acasă este spaţiul tău de fantezie sau cel puţin aşa ar trebui să fie. Dacă nu e acasă acolo unde eşti cu cele mai apropiate persoane, atunci unde să fie?

Andreea Bădală: Acasă poţi să fii cum vrei tu să fii, poţi să te schimbi aşa cum vrei şi poţi să umbli cum vrei. Eu, de exemplu, acasă la mine mă văd că am papucii mei Agent Provocateur cu puf de struţ, am un capot din mătase brodată, chinezesc şi am 1000 de variante de desuuri şi îmi place să mă văd aşa…si cu un pahar de vin în mână (zâmbește).

MadonaMadonna, Lady Gaga, Britney Spears îţi poartă ţinutele. Cât de greu a fost să ajungi în vizorul lor?

Andreea Bădală: Noi am fost contactaţi, deci nu am încercat absolut nimic. Am fost contactaţi de echipa lor, dar nu e cazul tuturor.

De unde au aflat de voi?

Andreea Bădală: Cred că un mare avantaj, de fapt nu cred, ştiu sigur, a fost că am început să vindem internaţional şi ne-au Beyonce - femei de succesdescoperit în magazine, într-un magazin din New York, ne-au descoprit în presă odată cu o vizibilitate mai mare de tip Vogue UK şi, în general, echipele acestea mari au nişte asistenţi care sunt ceva mai atenţi la tot ce înseamnă noutate pentru clientul lor.

Pe Beyonce, de exemplu, întotdeauna o să vezi că poartă ceva ce altcineva nu a purtat, întotdeauna echipa ei are grijă să facă asta. În afară de piese extraordinare făcute de designeri consacraţi, sunt într-o continuă căutare de tinere talente nedescoperite, nepurtate, ca să aducă un element nou.

britney-corset-murmurCât de mult a contat pentru business-ul tău faptul că ele ţi-au purtat ţinutele?

Andreea Bădală: Mă leg de răspunsul meu de mai devreme şi spun că nu mulţi oameni au curajul să fie trendsetteri, nu mulţi oameni au curajul să fie originali. Le e frică de penibil. Eu ţin minte că atunci când mă îmbrăcam în liceu, foarte mulţi oameni râdeau de mine, a trebuit să ajung în Londra ca lumea să nu mai râdă de mine. Şi după aceea ajungi la serviciu şi te îmbraci basic. În general, domină frica de penibil, iar în momentul în care tu urmezi un exemplu care nu e exemplu doar pentru tine, ci pentru milioane de oameni, nu mai ai frica respectivă.

Ai simţit o creştere a comenzilor după ce ele au apărut purtând creaţiile tale?

Andreea Bădală: Lucrurile acestea sunt foarte recente pentru noi. Evident că noi lucrăm la ele de ceva vreme. De exemplu, pentru videoclipul lui Britney Spears, noi ştiam de la final de iulie, de Beyonce ştiam la fel, de la final de iulie si totul a apărut în decembrie. Cel mai rapid lucru a fost cu Madonna, pentru că am primit request-ul cu 10 zile înainte de Grammy şi ne-au spus că trebuie să facem ceva special pentru eveniment, așa că a trebuit să fac în aşa fel încât totul să fie gata în câteva zile: propuneri de schiţe, aşteptat răspuns, primit pe comandă.

Cine te-a inspirat în acest caz?

Andreea Bădală: Ea, evident. Am stat două zile şi nu am putut face nimic. Am fost atât de şocată de job-ul pe care îl primisem încât n-am putut să mişc nimic şi atunci, ştiind că trebuie să-mi deblochez mintea, am stat şi m-am uitat la tot ce puteam să văd despre ea. Am revăzut toate videoclipurile, fotografii, filmuleţe. Am stat într-o semi-letargie/inspiraţie.

În timpul ăsta ideile se formează inconştient, după care treci în partea aceea în care aşterni pe hârtie şi după aceea cerni şi mathematic, şi conştient. Totul e, însă, foarte recent încă şi da, a avut un efect la nivel de vânzare directă. Am avut o creştere de cerinţe pe partea aceasta de piese mai scumpe – noi le numim hand-crafted şi pentru că am vrut să le departajăm, le facem numai în atelier, de la zero, nu sunt cupe pre-formate, e foarte multă manualitate implicată şi chiar şi în comenziile din afară specificăm că nu putem face mai mult de un număr pe model. În schimb, celelalte produse le putem face în sute de exemplare fără probleme.

Ce le diferă şi ce le aseamănă pe femeile acestea care vin din colţuri diferite, dar care totuşi aleg să-ţi poarte creaţiile?

Andreea Bădală: Cred că nu am o experienţă incredibilă în ceea ce priveşte vânzarea. De la sezon la sezon, încerc să învăţ mai multe şi de la oameni care lucrează în vânzare de zeci de ani înveţi mai degrabă cele mai multe lucruri. Eu, când fac cu echipa mea vânzarea, da, noi suntem toţi tineri şi învăţăm lucruri şi ne-am întrebat de multe ori ce au în comun aceste cliente ale noastre, pentru că noi nu vedem clientul final decât prin vânzarea noastră directă. Pe clientul nostru din final din Liban nu-l vedem, dar putem să-l intuim, pentru că noi vindem unui magazin, iar magazinul vinde mai departe. Cred că ceea ce au în comun e doar o simplă speculaţie, nu e ceva foarte concret, iar mie îmi place să fiu concretă. Simplă speculaţie e că toate femeile vor să fie adorate şi vor să fie senzuale, dar asta e la mintea cocoşului. Ceea ce fac eu e senzual şi toate vrem să fim, până la urma, aşa.

Există vreo naţie care e mai sexy?   Parcă sună ciudat întrebarea aceasta, nu-i așa? 🙂

Andreea Bădală: Din punctul de vedere al feedback-ului pe care l-am avut, pot spune Franţa, Olanda şi sunt absolut convinsă că şi SUA, însă noi încă nu am pătruns cum trebuie acolo, suntem de-abia la început. În Franţa, a fost cumva mai simplu, deşi toată lumea spune că cel mai greu lucru este să vinzi la Paris. Noi am făcut asta din al treilea sezon. Cred, totusi, ca E-ul Europei este exact pe zona asta.

Care este cea mai mare realizare a ta de până acum?

Andreea Bădală: Cea mai mare realizare a mea de până acum este, cu siguranţă, rădăcina acestui brand, pe care încerc să-l cresc lună de lună. Chiar cred că am făcut o treabă bună cu baza, cu cimentarea şi cred că e o baza foarte bună pe care se poate lucra.

Dar cel mai mare vis?

Andreea Bădală: Mi-aș dori ca brandul să-şi continue existenţa şi după încetarea existenţei mele, iar neprofesional, este să continuu să iubesc la fel de tare cum iubesc acum. Sunt îndrăgostită de acelaşi bărbat de 8 ani, dar chiar nu am un moment în care să mă plictisesc şi din ce am mai auzit în jur, e ceva destul de rar şi atunci, cu atat mai mult, îmi doresc asta în continuare.

Unde îţi găseşti inspiraţia?

Andreea Bădală: Pot s-o găsesc oriunde, doar că o întorc înspre baza fiecărui brand, poate să fie orice, doar că vine pe o structură deja făcută şi atunci se schimbă pe structura respectivă. Poate să fie un fotograf în care eu să găsesc texturi pe care să le implementez în imprimeuri, în forme şi poate să fie acelaşi fotograf care să mă inspire ca filosofie, să dezvolt şi să intru în altceva. Ma poate inspira ca formă, ca silueta sau ca orice altceva. Pot să am mai multe surse de inspiraţie pe care să le leg sau pot să am surse de inspiraţie care să fie fiecare pe o ramură, una pe formă, una pe culoare, alta pe textura sau alta pe imprimeu.

Oricum, orice ar fi, se strânge undeva şi vine peste forma generală şi principiul brand-ului. Întotdeauna trebuie să fie lenjerie, iar inspiraţia din lenjerie trebuie să fie erotic, legat de obsesia pentru bounded, deci bazele de modele pe care le continuu în fiecare sezon. Lucrez pe ceva nou ca inspiraţie, dar pe o bază existent etern şi pe un top de vânzări. Văd ce s-a comandat mai bine şi dezvolt produsul respectiv în continuare. În afară de a continua o direcţie, încerc să fac şi ceva nou pe un produs care să se comande. Dacă s-a comandat body nude cu dantelă scumpă şi la un preţ mai mare decat sezonul trecut, înseamnă că pot să-mi permit să folosesc un material mai scump. Sunt nişte decizii la nivel realist, dar şi la nivel fantezist şi toate acestea se adună.

Trei cuvinte care te caracterizează.

Andreea Bădală: Ambiţie până la obsesie, sacrificiu şi fantezie. Ambiţie, pentru că dacă îmi pun ceva în cap muncesc pentru lucrul ăla, dau tot ce pot din mine şi am răbdare. Unul dintre cuvintele care mă mai caracterizează este răbdarea. Muncesc pentru lucrurile pe care mi le doresc şi am foarte multă răbdare.

Al doilea este sacrificiul, pentru că pentru lucrurile pe care mi le-am setat ca fiind importante în viaţa mea sunt în stare să sacrific foarte mult, fie că este vorba de profesie, fie că este vorba de persoane iubite.

Şi fantezie, pentru că de când sunt mică am o imaginaţie absolut debordantă şi trăiesc jumătate în realitate şi jumătate în fantezie.

Care este obiectul tău preferat?

Andreea Bădală: Obiectul fără de care aş înnebuni la modul propriu este laptop-ul meu. Efectiv am coşmaruri că îmi lipseşte laptop-ul, deşi îmi fac back-up si sunt atentă tot timpul. Dar ce nu aş da niciodată e un corset din anii ’50, care, pe lângă faptul că este absolut fabulos, l-am purtat în atâtea momente care au însemnat ceva pentru mine, încât e al meu pe viaţă.

Ce nu ar trebui să lipsească din garderoba unei femei?

Andreea Bădală: După părerea mea, nu ar trebui să lipsească lenjeria de mai multe feluri. Tetra şi chiloţei cu căpşunele ştim că există uşor, dar, de exemplu, ar trebui să existe un set de lenjerie din dantela neagră, dar nu dantela de duzină, dantelă fină.

Trebuie să ai o rochie neagră care să te scape din orice moment din categoria: “Aoleu, cu ce mă îmbrac?’’, pentru că oricine ajunge, la un anume punct, la un moment de acest gen.

Ar mai fi pantofii aceia cu toc care îţi fac piciorul perfect. Un trench, măcar unul în viaţă. O rochie care să te facă să te simţi cea mai sexy de pe Planetă, adică o rochie stil corset care să îţi facă corpul să arate incredibil, dar nu până la limită în care, dacă te dezbraci, eşti o decepţie pentru oricine te vede. O pereche de ciorapi hold up. O fustă midi, eventual evazată, stil anii ’70. Un vintage la care să ţii toată viaţa şi să îţi dai seama că e valoros indiferent de ce se poartă, poate fi ceva de la mama ta, ceva ce purta cu drag, iar acum e purtat de tine. Eu am aşa ceva şi are o valoare deosebită pentru mine. Ceva autentic românesc, dar nu ceva ce porţi doar pentru că face asta toată lumea, ceva ce chiar îţi place. O pereche de colanţi negri. Un tricou alb. Şi o cămaşă, indiferent că e genul acela mare şi porti ceva sexy pe dedesubt sau că e genul acela strâmt şi o închei până în gât. Important e să fie cămaşa ta.

Dacă o să ai o fată, ce o vei învăța?

Andreea Bădală: În primul rând, trebuie să mărturisesc că eu cred că o să am un băiat, ştiu că sună foarte bizar, dar sunt convinsă încă de la 18 ani de asta. Mă văd mama de băiat, dar îmi doresc şi o fată. Dacă o să am o fată, o să am grijă să o îndrum spre lucrurile care mi-au plăcut mie, dar şi spre lucrurile de care nu am ştiut eu. De exemplu, eu am făcut mult desen, am făcut pian, patru ani am învăţat acasă şi nu am mers la şcoală – doar la şcoala de desen şi pian – am avut nişte lucruri, dar, pe de altă parte, am pierdut nişte lucruri. Sport nu am făcut decât târziu şi, cât am fost copil, nu am făcut decât înot şi cred că ce mi-ar plăcea să fac ar fi să îi arăt cât mai multe şi să o las pe ea să aleagă ce îi place. Asta au făcut şi părinţii mei cu mine, într-o perioadă în care nu prea erau posibilităţi şi am admirat foarte mult asta. Şi atunci eu, dacă o să am mai multe posibilităţi, vreau să-i arăt tot, dar nu vreau s-o direcţionez. Din păcate, cred că este inevitabil să nu ne proiectăm dorinţele neîmplinite asupra copiilor. Asta o să se întâmple oricum și în cauzl meu, dar, pe cât este posibil, un copil trebuie lăsat să aleagă. În momentul în care îl laşi să facă asta şi îi arăţi că ai încredere, nu o să greşească şi nu o să se ascundă de tine.

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

--