De ce există o relație așa specială între tată și fiică

Ok, ştiam că între Alex şi Alesia este o legătură specială. Cu el doarme, cu el mănâncă, dacă trebuie să aleagă între mine şi el, evident nu voi fi eu câştigătoarea. Şi asta se întâmplă încă de când era bebelușă. Paradoxul este că eu sunt cea care îi face poftele, care o răsfaţă şi o alintă cel mai mult. Dar tot nu sunt… THE ONE. 🙂

Vineri am plecat la Sinaia, să-i vizităm pe copii, care sunt în vacanţă la bunici. Alex fusese în tabăra şi s-a oprit direct acolo, iar pe Alesia am dus-o de miercuri. Practic, au stat fără noi aproape două zile. Suficient cât să îi se facă dor, să vrea acasă, să vrea să mergem la ea. Dacă pe Alex o să îl luăm cu greu de acolo abia în septembrie, cu ea nu ştim ce tehnici să mai aplicăm că să stea măcar câteva zile. Deşi este o fire puternică şi independentă, nu îi place să stea prea mult departe de mami şi tati.

Reacţia ei de vineri seara m-a făcut să scriu acest articol. Recunosc, puţin rănită şi dezamăgită, 🙂 că mă aşteptam să fiu băgată în seamă ceva mai mult. Am postat pe Insta Stories reacţia ei când şi-a văzut tatăl. Din păcate nu am salvat-o în telefon, iar singura posibilitate a fost să îmi filmez telefonul cu alt telefon, pentru a vedea si voi ce am trăit eu.

Abia după câteva minute m-a observat şi pe mine, dar tot nu am avut parte de „acea” primire. După ce m-a îmbrățișat și pe mine timid, l-a luat tot pe tati să-i arate ce făcuse ea. Am trecut peste acest episod, ca peste multe altele de genul, însă ce am făcut diferit de data această a fost să caut explicaţia. Pentru că trebuie să existe o explicaţie care să mă facă să mă simt mai bine. Să ne lămurim încă de la început. Nu mi-am propus să demonstreze că tații ar iubi mai mult fetele, cum se spune în popor. Dar am căutat studii, am citit părerile experţilor şi iată ce am aflat:

Nu sunt singura! Această întrebare, pe care ne-o punem cu toţii, mai în glumă mai în serios, pornind în primul rând de la comportamentul proaspeţilor tați care, să nu ne amăgim, îi trădează adesea, este dacă tratează diferit băieţii de fete. A fost dilema multor studii, iar rezultatul este că atât din punct de vedere comportamental, cât şi al limbajului folosit, taţii sunt mai atenţi cu fetele. În cazul relației cu fetele, s-a observat chiar și o activitate neuronală diferită în cazul bărbaților.

„Când o fetiță își chemă tatăl în țipete sau întreabă de tatăl ei, acesta reacționează mai repede decât cu un băiețel”, spune Jennifer Mascaro, cea care a rezlizat un astfel de studiu. „Plecând de la acest rezultat trebuie să ținem cont de rolul pe care inconștientul îl joacă, făcând o diferențiere pe bază de gen”.

Mai mult decât atât, nu doar că sunt mai mai atenți ci fetele. Tații le cântă mai mult acestora și folosesc mai multe drăgălășenii. Sau chiar sunt mai emotivi cu fetele, în timp ce cu băieții se joacă mai mult, iar cuvintele folosite în relația cu ei sunt îndreptate în special spre ideea de victorie și succes.

52 de tați, 30 de fete și 22 de băieți au participat la un studiu pus la cale de cercetătorii din Atlanta. Tații au purtat pe perioada studiului un dispozitiv electronic și au fost, de asemenea, supuși unui RMN în timp ce priveau fotografii cu propriii copii în diverse ipostaze, dar și poze cu adulți și copii necunoscuți care suprindeau o anumită stare. Studiul s-a concentrat pe bărbați pentru că, pe bună dreptate, rolul lor în îngrijirea și creșterea copiilor a fost neglijat sau subapreciat, în comparație cu cel al mamelor.

„Cercetările viitoare ar putea încerca să demonstreze posibilitatea ca acest modalități diferite de a trata copiii au un impact diferit asupra empatiei sau competențelor emoționale și sociale”, a spus autoarea studiului. Oricare ar fi opinia noastră despre studiu, ar trebui să îl luăm ca pe o piatră de temelie pentru viitoare cercetări și să ne gândim cât de mare este impactul pe care gesturile noastre, mai mici sau mai mari, le au asupra viitorului adolescent-adult.

Până la urmă, nu concluzia studiului, ci aceea a autoarei lui m-a făcut să vă povestesc puțin despre această descoperire. Spune ea că un lucru cert din toată perioada de teste este că…părinții încearcă să facă tot ce pot pentru copiii lor.

Mi-a trecut supărarea? Neah….


PS: Îţi mulţumesc că eşti unul dintre cei 1 milion de români care mă citesc!

Hai cu mine pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește cookies. Continuarea navigării pe site reprezintă acordul tău privind prevederile aplicabile disponibile.