#DIETA

Bine aţi venit în Fabrica de Dulceţuri!

Scris de Ela Crăciun la 16 septembrie 2014

Copilăria are gust de dulceaţă

Mi-au plăcut întotdeauna poveştile de viaţă, oamenii cu care stai de vorbă şi descoperi că timpul se opreşte, iar tu afli lucruri fascinante. Şi mai mult mi-au plăcut şi m-au inspirat oamenii de la care am avut de învăţat şi care au ştiut cum să facă doar ceea ce le place, să fie profesionişti în munca lor, să facă totul cu pasiune şi apoi, când simt că au ajuns la capăt de poveste, să o ia de la început cu mult curaj şi plăcere. Sună prea frumos şi vă gândiţi că nu prea sunt de găsit aceşti oameni? Ei bine, eu am un exemplu de om frumos. Se numeşte Irina Ionescu Homoricean, fost producător de televiziune şi actual producător de dulceaţă. Irina a fost om de televiziune, a făcut multe lucruri frumoase, iar pe vremea când am intrat eu în acestă lume şi am cunoscut-o, mă uitam la ea cu multă admirație. A avut răbdare cu mine la nenumăratele probe pe care trebuia să le dau înainte de a intra pe post. Mă inspira, îm dădea încredere, mă învăţa.

Timpul a trecut şi ea a lăsat lumea nebună din spatele televizorului şi a ajuns în bucătărie. Nu ne mai „găteşte” cele mai proaspete informaţii, ci găteşte dulceaţă, cea mai bună dulceaţă cu gust de poveste: „După 20 şi de ani de presă de televiziune, am simţit că mi-am atins best of-ul în ceea ce înseamnă producţia de ştiri, de emisiune de televiziune. Iar piaţa de la noi se cam ducea în jos, nu am mai simţit că ceea ce fac contează. Sunt un om privilegiat, am făcut ceea ce mi-am dorit să fac, din punct de vedere al carierei, şi am făcut-o cu tot dragul din lume. Nu a existat nicio zi în care să mă duc la job fără chef, fără plăcere. Aveam bucuria întâlnirii cu toţi cei cu care lucram, e o echipă mare ca să poţi scoate un produs bun pe sticlă, fie el jurnal de ştiri, breaking news sau o emisiune de orice factură. Am iubit enorm meseria mea de producător, nimic nu mi s-a părut greu în toţi cei 20 şi ceva de ani. Iar trecerea către dulceţuri a venit firesc. Când eram copil, mâncam direct din cămară dulceţurile făcute de bunica. În adolescenţă m-am temperat. Dar bucuria de a mânca, pe de o parte, şi de a face, pe de altă parte, cu bunica, cot la cot, şi mai apoi cu mama, tot felul de dulceţuri a rămas, iar în timp a crescut. Şi totul a început cu o discuţie între surori, într-o noapte cu lună plină. Ne lipseau nouă, dar şi multora dintre prietenii noştri, gusturile copilăriei. Dulceaţa aduce la un loc tot felul de oameni. Cu poveştile lor. Iar mie îmi plac oamenii şi poveştile lor”, mi-a spus Irina.

Bine aţi venit în Fabrica de Dulceţuri!

Poate vă întrebaţi cât de uşor sau greu a fost trecerea de la o bucătărie la alta. „Trecerea… hmm…nu m-am gândit serios până acum. Aş spune că a fost lină pentru că a venit firesc pe o dorinţă ce stătea/pândea după colt şi care a ieşit în lumină. Breaking news este acum bucuria fiecăruia în parte când gustă dulceţurile. Onomatopeele de plăcere când gustă, fericirea de pe feţele oamenilor – astea bat orice breaking news. E colosal”, continuă ea.

Aşa cum spuneam şi mai sus, nu e suficient să faci ceva doar de dragul de a face. Trebuie să pui pasiune şi să îţi placă foarte tare ce faci, aşa se nasc ideile măreţe, aşa pot prinde viaţă poveştile. Irina spune că atât ei, cât şi surorilor sale le plac lucrurile frumoase, să le aibă, să le facă, să le împărtăşească şi cu alţii. „Căutam să ne înconjurăm de lucruri frumoase şi de oameni frumoşi. Căutăm să trăim frumos. Şi desigur să îi facem şi pe alţii, pe cei care ni-s dragi, părtaşi la acest frumos, la lucrurile bune din viaţă. Povestea noastră e întâi şi-ntâi că ne place să facem şi facem ce ne place. Ăsta e şi motto-ul pe care-l folosim, la dulceţuri, la alte lucruri frumoase pe care le facem şi le împărtăşim.” Şi unul din lucrurile bune este Dulceaţa: „Dulceaţa înseamnă pentru noi ceva cu gust bun si cu bun gust. Ţine de tradiţie, nu doar de familie, ci şi de tradiţia românilor din elită, unde dulceţurile se serveau musafirilor şi erau motiv de apreciere şi de mândrie, servite elegant, în farfurioare speciale de cristal delicat sau de porţelan fin pictat, cu servete de olanda sau damasc brodat. Astazi ne dorim să mâncăm sănătos şi în acelaşi timp să ne bucuram de lucrurile bune, iar dulceţurile sunt alegerea potrivită.”

Sunt 3 surori pe care bunica le-a învăţat să facă dulceaţă. Să aleagă fructele, să le curăţe cu grijă, să le urmărească când topesc zahărul şi să pândescă momentul când spuma creşte şi e aproape gata să dea pe afară din tingirea mare de alamă. Dar munca nu se opreşte aici, tot de la bunica au învăţat să pregătească borcanele, să le umple cu grijă şi să şteargă siropul, să le învelească şi să le lase să se odihnească, să se aşeze. Şi mai este un secret în a servi bunătatea rezultată din fructe, pe care Irina ne-o împărtăşeşte: „Trebuie să manevrăm cu grijă farfurioarele de cristal, să le aşezăm pe tăviţă, alături de paharele cu apă de la gheaţă şi ceştile de cafea aburindă, să adăugăm şervetele, să servim cu graţie musafirii. Este o lume aproape de poveste, o lume în care ne place să fim şi pe care vrem să o păstrăm, să o continuăm.”

La Irina am găsit doar dulceaţă din fructe româneşti – căpşuni, vişine, caise, cireşe albe şi cireșe amare, zmeură, mure, afine, coacăze roşii, piersici, prune, gutui şi pere. „Fructele de la noi au pieliţa subţire şi delicată. Şi-s pline de aromă şi culoare. Sunt efemere şi transformându-le-n dulceţuri, le păstrăm pentru când ne e dor de ele, pentru când ne e dor de vară. Doar iarna luăm portocale să le transformam în dulceturi, portocale care aduc exotismul altor meleaguri şi soarele păstrat sub coaja groasă.” Iar materia primă este de cea mai bună calitate pentru că cele 3 surori se îngrijesc să aibă cele mai bune fructe. „Puţini mai ştiu acum care-s soiurile de fructe potrivite pentru dulceaţă, deşi în copilăria noastră soiurile de fructe de dulceaţă erau ştiute şi cultivate special, vândute separat. Aşa că azi, ca să facem dulceţurile aşa cum ştim că trebuie, căutam oameni care mai au acele soiuri de fructe şi ţinem legătura cu ei pentru producţia din vara viitoare.”

Copilaria are gust de dulceata

Nu mulţi ştiu că esenţa dulceţurilor este să păstrezi fructul integral, cu aromele, savoarea, culoarea şi parfumul, să adaugi zahar şi să fierbi cât mai puţin, doar atât cât e necesar ca să se păstreze, să se conserve. E nevoie de migală, răbdare, atenţie la detalii şi ceva cunoştinte de chimie şi de fizica… şi drag de-a face. Şi multă practică. Lucruri pe care şi eu le-am aflat când am realizat acest interviu. Irina spune că acesta este şi unul din motivele pentru care se numeşte aşa. „ Cei care ştiu ce-i dulceaţa ştiu că nu poţi face dulceţuri în fabrica, ci doar manual”. Şi mai este un secret când vorbim de dulceaţa preferată: „E cea pe care-o pregătim acum. Adică… oricare. Şi secrete? Să ai rabdare, dar mai ales, drag de-a face, să vrei să încerci, să ai curaj să o iei de la capăt iar şi iar. Să nu te deranjeze să ai degetele pătate şi arse, să te bucuri de ceea ce faci, de rezultat, să te minunezi de fiecare dată de aromele şi culorile pe care-ai reuşit să le păstrezi, de bucuria celor care le primesc.”

Curioşi să aflaţi ce se găseşte în bucătărie? Trebuie să vă spun că dulceaţa se pregăteşte în cantităţi insuficiente pentru cerere, iar borcanele dispar din cămară mai ceva ca la numerele de magie datorită calităţii şi bunătăţii sale, aşa că cine vrea să se bucure de gustul desăvârşit trebuie să anunţe din timp. „Avem dulceaţă de vişine, de zmeură, de coacăze şi de afine – cu note acrişoare, dulceaţă de caise, de cireşe albe şi de pere, aurii si delicate, dulceaţă de cireşe amare şi dulceaţă de prune verzi – cu note amărui, dulceaţă de smochine şi dulceaţă de mure şi peltea de gutui şi gem de prune cu cuişoare şi marmeladă de portocale cu whiskey în ediţii speciale. Da, pelteaua este un jeleu, este doar siropul rezultat din gutui care conţine multă pectină şi care în combinaţie cu zahărul formează jeleul natural.”

Dulceturi din camara

Poate vă întrebaţi cum deosebim o dulceață bună (nu doar la gust sau aspect) de una plină de conservați sau alți aditivi, coloranți, E-uri și alte bazaconii. Răspunsul l-am primit chiar de la specialist: „Fiecare fruct are specificul lui, iar dulceaţa este modalitatea de a păstra fructele cât mai aproape de forma lor naturală, într-un sirop de zahăr bine dozat care le conservă forma, culoarea şi aroma. Dulceţurile naturale sunt doar din fructe cu zahăr. Majoritatea fructelor conţin acid care transformă zahărul, îl descompun în forme mai sănătoase şi mai uşor de folosit de organismul uman, şi în proporţiile potrivite, care diferă de la un fruct la altul, astfel rezultă şi conservarea naturală. Dulceţurile în care se adaugă conservanţi artificiali sau arome suplimentare sunt o variantă comercială de a obţine cantităţi mai mari cu costuri şi eforturi mai mici. Dulceţurile naturale au fructe care plutesc uniform în sirop, au o culoare mai închisă decât cea a fructelor proaspete şi când deschizi un borcan de dulceaţă se revarsă aroma în jur.”

Gustul de dulceata este gustul traditiei romanesti

V-am stârnit curiozitatea? Atunci puteţi să vă comandaţi şi voi dulceaţa preferată de pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/fabrica.de.dulceturi, unde sunt adunaţi toţi prietenii, pentru că Irina spune că „oamenii care vor dulceţuri de la noi ne sunt sau ne devin prieteni. Suntem prezenţi la evenimente de bun gust, pentru a ne susţine şi a ne ajuta prietenii, pentru a cunoaşte prieteni noi. Şi, desigur, în curand vom avea şi site dedicat şi propriile spaţii şi evenimente de degustare.”

Dacă v-am făcut curioşi în privinţa gustului special al dulceţii copilăriei nu vă rămâne decât să vă bucuraţi de el, acum că ştiţi de unde să îl achiziţionaţi. Iar dacă vă vine vreun gând în minte cum că zahărul nu este tocmai bun, trbuie să vă reamintesc că, vorbind strict de dulciuri şi dulceţuri, dacă facem o listă cu toate lucrurile care conţin zahăr pe care le consumam, vom descoperi că dulceţurile sunt cele mai puţin problematice, chiar şi consumate ca atare. Aşadar, bucuraţi-vă de plăcerea cuminte a fructelor întregi pe care le găsiţi la Fabrica de dulceţuri.

Comentarii

2 thoughts on "Bine aţi venit în Fabrica de Dulceţuri!"

  1. Buna ziua Cerasela este numele meu sunt din jud. Dambovita si am si eu o livada de fructe goji daca sunteti interesati va rog sa sunati la 0727615915 cele proaspete la 30 ron iar cele uscate la 50 ron va multumesc

  2. Ilinca Georgian spune:

    Buna ziua numele meu este Stefan am si eu o plantație de mure in Jud Dâmbovița dacă sunteți interesați va rog sa sunați la numerele 0731102159/0729053091 5 lei kg

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

--

"15 sfaturi ale medicilor pentru prevenirea și tratarea răcelilor de sezon"

 

Aboneaza-te si Descarca

EBOOK-UL GRATUIT!

Datele tale personale sunt confidentiale.

Mulțumesc pentru abonare!