#CHICMOM

8 motive pentru care e bine să ţinem post măcar în Săptămâna Mare

Scris de Ela Crăciun la 25 aprilie 2016

Este ultima săptămână din Postul Mare al Sfintelor Paşti. Cunosc foarte mulţi oameni care respectă şi ţin integral acest post. Sunt însă şi foarte mulți cei care în ultima săptămână, numită și Săptămâna Mare, se abțin de la mâncarea “de dulce”. Personal, sunt de părere că este bine să postim. Recunosc, anul acesta nu mi-a ieşit, însă vreau ca în această săptămînă să nu mănânc carne, lapte, brînză, ouă.

De ce e bine să ţinem post măcar în Săptămâna Mare

Am început să postesc încă de cînd eram în liceu. Prietenele mele m-au convins de efectele miraculoase pe care le are asupra organismului, dar mai ales asupra stării sufletești. Parcă le-aş fi crezut, dar parcă în mintea mea părea că ar fi o „obligaţie” ce trebuie păstrată cu rigoare. Iar asta mie îmi părea cu neputinţă.

De câte ori încercam să postesc o zi de miercuri sau de vineri, acele zile parcă nu se mai sfârşeau, iar gândul meu era numai la mâncare. Pofteam până şi la preparate pe care nu le-aş fi mâncat în mod normal.

Toate acestea până într-o zi când am ajuns la Biserica “Sfântul Gheorghe”- Nou de la Kilometrul Zero al României. Aici l-am întâlnit și l-am ascultat pe Pr. Dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul bisercii. Felul blând, dar convingător, seninătatea din privire şi forţa cuvintelor rostite de părintele Emil cu privire la rolul şi beneficiile postului, m-au pus pe gânduri. Şi mai mult de atât, din secunda aceea mi-am dorit să fac acest lucru şi m-am rugat la Dumnezeu să mă ajute. Și mi-a ajutat! Vă recomand să intrați în această biserică, fie și din curiozitate. Este o bijuterie arhitecturală, cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod și Martir Constantin Brâncoveanu. Şi dacă intrați, neapărat să vă rugați la racla Sfântului Martir, dar să admirați și catapeteasma, este cea originală, restaurată și pusă la locul său după mai mulți ani de absență.

Revenind la post, acesta nu înseamnă doar să mâncăm mai puțin sau deloc, să renunțăm la anumite produse, ci înseamnă să ne și rugăm.

Am citit recent într-o revistă un interviu cu Pr. Dr. Emil Nedelea Cărămizaru, în care vorbea despre importanța rugăciunii în vremea postului: „Dragii mei, este bine de știut că rugăciunea adevărată ne face vorbitori cu Dumnezeu…Cine nu practică vorbirea cu Dumnezeu în timpul dedicat rugăciunii nu se roagă cu adevărat…Pentru că ea, rugăciunea, are puterea să străbată Cerurile…Însă, dacă în timp ce pretindem că ne rugăm, înfăptuim numai un ritual rece și mecanic, citind din cărțile consacrate sau rostind din minte câteva stihuri, fără a le trece prin miezul fierbinte al inimii sau, în același timp, fără a le urca pe strunele cele mai sensibile și înalte ale minții noastre, nu ajungem acolo Sus… Rugăciunea este viața trăită în sfințenia dragostei dintre Tatăl (Dumnezeu) și fiu-fiică, adică omul. Prin ea se învederează iubirea necondiționată și necuprinsă a lui Dumnezeu. Ne încredințează de acest adevăr și Sfântul Ioan în a sa epistolă sobornicească, atunci când spune: „Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire” (1 Ioan, 4-8). Razele luminoase ale iubirii creștine ne învață în ce duh să ne rugăm… În Duhul Sfânt al Lui Dumnezeu… De asemenea, că la vreme de post, rugăciunea se întețește, pentru că, împreună, rugăciunea și postul sunt aripile aceluiași trup – credinţa, care ne duc la bucurie neîncetată, la mântuirea sufletelor noastre”, spunea părintele Emil Cărămizaru.

Rugăciunea și postul ne vindecă trupurile și ne „spală” inimile, sufletele

Îmi amintesc ce îmi povestea sora mea, medic, despre ce grea este suferinţa bolnavilor internaţi în spitale. Toţi aceia postesc, fie că vor sau nu. Şi asta pentru că toţi cei care urmează să fie operaţi, atât înainte, dar şi după intervenţia chirurgicală nu prea au voie să mănânce. Iar dacă mănâncă, doar gustă ceva foarte uşor, fără gust.

Deci…tot post este şi acela. De voie sau de nevoie, tot posteşti.

Când te îmbolnăveşti, medicii recomandă un regim, de multe ori acesta este bazat pe legume şi fructe proaspete sau cât mai puţin preparate termic.

Se spune că şi animalele când se îmbolnăvesc refuză să mai mănânce, beau doar apă şi dorm. Până la urmă, legea firii este atât de simplă şi de eficientă.

Ştiţi şi voi că fiecare dintre noi avem în organism celule canceroase, însă numai la anumiţi oameni se declanşează cumplita boală. Unul din motive este chiar postul. Acei oameni care mănâncă tot timpul carne, fără oprire „hrănesc” aceste celule. Ei bine, postul are rolul de a „bloca” manifestarea bolilor.

Şi legat de acest lucru, am aflat un lucru extrem de interesant. Dacă ne uităm pe calendarul creştin ortodox, vom constata că din cele 365 de zile ale anului, jumătate sunt dedicate postului, jumătate nu. Îmi spunea medicul nutriţionist Ruxandra Pleşea că este perfect logic cum sunt „plasate” cele 4 mari posturi de peste an şi că este normal ca o zi să consumi carne şi alta să faci pauză, iar zilele de miercuri şi vineri nu ar trebui să ne sperie, ci ar trebui să le vedem ca pe nişte zile lăsate chiar pentru a ne „prelungi” viaţa.

Mi-a plăcut foarte mult când l-am auzit tot pe Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, când a spus că „Însuşi Domnul Iisus Hristos a postit timp de 40 de zile, în Grădina Ghetismanii, iar cei care îi urmează exemplu se întăresc, atât fizic, dar şi psihic.

Şi da, vă confirm că, de când postesc, viața mea s-a schimbat foarte mult în bine!

  • mă simt mult mai bine
  • nu mai sunt obosită
  • am mai multă energie
  • sunt mai liniştită
  • adorm mai devreme
  • simt gustul mâncării
  • am învăţat să apreciez bucuria gustului unui preparat bun
  • am descoperit că nu depinde de nimic, că eu sunt cea care deține controlul asupra oricărui lucru pentru că atunci când nu mai ești tentat să mănânci/guști ceva, atunci ești un om cu adevărat liber

Pe de altă parte, odată ce am început să postesc, mi-am recâştigat încrederea în mine şi în faptul că orice mi s-ar întâmpla trebuie să fie doar bine pentru că cineva acolo sus vede şi ştie efortul meu şi mă răsplăteşte cum şi când am nevoie.

Eu cred că postul este o binecuvântare pentru viaţă!

Voi ce spuneţi, e bine să postim? Şi dacă faceţi acest lucru, nu uitați să postiți și cu inima, nu doar cu trupul. Doamne ajută să ne fie la toți bine! 🙂

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

--