#LIFESTYLE

De ce nu e bine să îți minți copilul

Scris de Laura P la 18 iulie 2018

Minciuna face parte din condiția umană și ca părinte, e inevitabil să îți minți copilul copilul, deși sinceritatea stă la baza oricărei relații armonioase. Deși în unele cazuri minciuna îl poate proteja pe copil, în altele poate avea un impact negativ asupra sa pe o perioadă îndelungată. Așadar, când e bună minciuna și când nu?

Tu îți minți copilul?

Imaginează-ți următorul scenariu

– Dar ai zis că mă duci la tine la serviciu astăzi!

– Am zis asta pentru că aveam musafiri, dar nu îmi este permis să te duc acolo.

Mulți părinți nu se așteaptă ca cel mic să își amintească toate promisiunile făcute și sunt nevoiți să recunoască că l-au păcălit. Și în acel moment, copilul se simte trădat. Chiar dacă ar putea să pară doar o atitudine de moment, cel mic chiar are un șoc atunci când află că este mințit.

În plus, nu trebuie să uiți că cel mic te vede ca pe un exemplu. Și de cele mai multe ori copiii împrumută obiceiuri de la părinții lor. Iar în timp, probabil că va avea și el tendința să mintă pentru că așa a văzut în familie și va părea un lucru firesc.

Trebuie să cântărești bine momentele în care e minciuna bună sau nu, când îl protejezi pe cel mic sau când vrei să scapi tu de explicații suplimentare. O minciună bună nu ar trebui să se îndepărteze prea mult de adevăr, ci să îl prelucreze, astfel încât copilul să îl înțeleagă mai bine.

Să luăm spre exemplul situația în care un copil este adoptat. La 3 ani, el nu are înțelegerea necesară pentru a- i explica că are alți părinți naturali și că voi îl iubiți foarte mult și e copilul vostru oricum. În acest caz tot e vorba de o minciună, însă cât se poate de justificată.

Însă , dacă cel mic ajunge la vârsta de 5-6 ani e capabil să își dea seama de astfel de lucruri și poate exista și situația în care colegii îl tachinează cu acest subiect. Odată, expus la acest subiect, copilul nu mai poate fi mințit. Într-adevăr, un copil are nevoie de ocrotire emoțională. Așa că mai întâi poți încerca să îl liniștești și să îl asiguri de iubirea ta. Abia după ce s-a liniștit îl poți chema iar și îi poți spune nu o explicație, ci o poveste potrivită pentru inteligența lui emoțională.

În principiu, orice copil se dezvoltă mai bine dacă este ferit de minciuni, chiar dacă adevărul uneori poate părea crud. Nu uita că nu poți să îl protejezi la nesfârșit și dacă află adevărul ulterior minciunii tale, va suferi și mai mult. Important este să îi transmiți adevărul ca pe o poveste. O poveste în care șlefuiești adevărul, dacă e dur, e totdeauna mai bună decât o minciună. O poveste nu înseamnă îndepărtarea adevărului ci exprimarea aceluiași mesaj cu dragoste și tact,cu scopul ca cel mic să îl primească fără să sufere și să îl înțeleagă mai bine.


--